Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 18 iunie 2016

DOCUMENT BOMBĂ/Ponta a lucrat cu agenţi SRI la Dosarul MEGAPOWER - Sursă : Comisarul


http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

DOCUMENT BOMBĂ/Ponta a lucrat cu agenţi SRI la Dosarul MEGAPOWER

 

Vă prezentăm astăzi dovada că Victor Ponta a fost cel care a mătrăşit Dosarul Megapower, salvând de la puşcărie pe Florin Georgescu şi mulţi alţi lideri ai PDSR, în frunte cu Ion Iliescu. Tot acest document arată şi de ce a fost uns în grabă ofiţer acoperit al SIE Victor Ponta. A avut acces la numele unor agenţi acoperiţi ai acestui serviciu implicaţi în afacere. Enumerarea lui Florin Georgescu printre posibilii nominalizaţi la funcţia de prim-ministru capătă şi ea contur. Cine citeşte materialul de mai jos va vedea că acest rusofon şi-a tras 5 milioane de dolari din această afacere. Ponta cât o fi primit după ce i-a salvat?
Afacerea Megapower îl va îngropa pe procurorul corupt Victor Ponta. Încet, încet, dovezile că Ponta a fost sluga SISTEMULUI care a pus capacul pe un caz de corupţie în care au fost implicaţi înalţi demnitari ai statului român şi şefi ai serviciilor de informaţii apar ca ciuprcile după ploaie. Nume ca Ion Iliescu, Adrian Năstase, Florin Georgescu-despre care se spune că şi-a tras 5 milioane de dolari din această afacere- au girat acest furt cu acte din banii românilor. Iar faptul că şi-au găsit în Ponta instrumentul prin care să chiureteze public acest BUBOI menit să-i bage la puşcărie pe mai marii PDSR dar şi nişte mahări din servicii se vede din grija pe care i-au purtat-o acestui maimuţoi. Ponta este acum la mâna DNA. Corupţia cu bani publici nu comportă prescriere. Ponta, din zeci de implicaţi în Dosarul Megapower, a găsit un singur acar Păun. Judecătorii l-au condamnat la 11 ani de închisoare. Ion Iliescu l-a graţiat după numai 2 ani şi ceva la propunerea lui Adrian Năstase. Şi este de-abia începutul dezvăluirilor din acest caz. Pentru că securiştii din spatele lui Sebastian Ghiţă ştiu şi ei ceva...
În 2003, Ion Iliescu si Adrian Nastase l-au gratiat pe singurul condamnat in dosarul MEGAPOWER! Cu sase luni inainte, Curtea Suprema de Justitie stabilea ca NEFONDAT recursul inaintat de Cornel Moldovan privind intreruperea executarii pedepsei
Documentul de mai jos consemneaza un fapt uluitor: singurul condamnat in dosarul MEGAPOWER, fostul director IIRUC, Cornel Moldovan, a fost gratiat in anul 2003 de presedintele Ion Iliescu! Moldovan fusese condamnat la zece ani de inchisoare pe baza rechizitoriului intocmit in anul 2000 de procurorul Victor Ponta. Prin decretul nr 568 din 26 septembrie 2003, presedintele de la acea vreme, Ion Iliescu l-a gratiat pe Cornel Moldovan care mai avea de facut inca sapte ani de inchisoare. Decretul de gratiere este contrasemnat de fostul prim-ministru Adrian Nastase.
RechizitoriuAICI
Personajele cheie in afacere au fost Robert Deutsch si Cristian Lazarovici, cei care urmau sa puna bazele firmei Megapower in Statele Unite.
Robert Deutsch, care se va implica si intr-un scandal legat de primul Guvern Ponta, a fost -potrivit jurnalistului Cornel Dumitrescu (co-editor la publicatia “Lumea Noua” din Statele Unite) -, coleg cu Ion Iliescu in timpul studiilor pe care fostul Presedinte le-a facut in URSS. Fiu de activisti ilegalisti, Deutsch isi termina studiile la Moscova, revine in tara si in 1966 se casatoreste cu fiica lui Dumitru Petrescu, membru in CC al PCR, bun prieten al lui Walter Roman, dar si un apropiat al lui Ceausescu.
Christian Lazarovici a fost profesor la Institutul Politehnic din Bucuresti si, la sosirea sa in Statele Unite, prin anii 1975-1976, s-a vorbit ca ar fi fost agent DIE. Fiind specialist in electronica a reusit in scurt timp sa isi asigure un statut material de invidiat.

Cazul Megapower

In 1998, un container abandonat in Portul Constanta este deschis de autoritatile vamale in prezenta unor ofiteri superiori de politie. Containerul continea documente din arhiva companiei Megapower, firma intrata in faliment dupa legislatia statului american. Autoritatile vamale solicitata ajutorul SRI-ului, considerand ca nu este de competenta politiei sa ajunga in posesia unor documente care vizau securitatea nationala.

Dezvaluirile integrale ale lui Lazarovici

“Majoritatea informatiilor canalizate catre presa din Romania in ultimii ani privind afacerea MEGAPOWER au fost premeditat confectionate in scopul de a acoperi un trist adevar: “MEGAPOWER a fost distrusa de catre reprezentantii investitorului din Romania pentru scopuri ce nu au avut nimic in comun cu obiectul de lucru al unei antreprize comerciale”.
As dori sa prezint pe scurt cronologia reala a principalelor evenimente legate de existentta firmei MEGAPOWER. Firma a fost fondata de catre mine in anul 1989 in scopul de a dezvolta o noua generatie de surse de putere folosind o versiune modificata a tehnologiei VICOR. La acea data, functionam ca vicepresedinte de inginerie la una din diviziile firmei VICOR si primisem acordul presedintelui firmei de a urma acest plan. La sfarsitul anului 1989 si inceputul anului 1990 am contactat primele grupuri de “venture capital”: MOHR, ALPHA PARTENERS si CONCORD PARTENERS in scopul ridicarii fondurilor necesare de capitalizare. In primavara anului 1990, Robert Deutsch imi propune sa prezint planul de afaceri si in Romania. Capitalizarea previzionata pentru centrala din SUA si deschiderea diviziei din Romania dupa doi ani de functionare s-a ridicat la 12 milioane de dolari, dublu decat era necesar pentru o singura operatiune in SUA. IIRUC SA a fost desemnat ca investitor oficial din partea romana si in schimbul unei investitii de 11,4 milioane de dolari achizitioneaza un pachet majoritar de actiuni. Patru din cele cinci pozitii ale Consiliului de Directori au fost alocate investitorului roman, dupa cum urmeaza: Cornel Moldovan, Director General IIRUC SA – chairman, Vasile Baltac, ministrul Industriei Electronice – membru, Robert Deutsch, consilier al Guvernului Romaniei – membru, si o pozitie vacanta ce urma sa fie ocupata de catre Theodor Stolojan, Primul Ministru al Romaniei, dupa terminarea mandatului in Guvernul Romaniei in toamna anului 1992. Cea de-a cincea pozitie a Consiliului a fost ocupata de catre mine ca reprezentant al managementului american si director general al firmei.
Prin stipulatiile contractului de cumparare de actiuni, oricare din membrii managementului firmei putea fi inlocuit prin patru voturi. Deci investitorul roman a avut controlul total al conducerii firmei de la bun inceput. Chiar fara Primul Ministru Stolojan in conducere, se putea numi instantaneu un alt reprezentant roman in consiliu. Tot prin contractul de cumparare s-a prevazut ca deschiderea diviziei din Romania sa aiba loc la doi ani dupa inceperea operatiunilor firmei, exceptand situatia in care toti cei cinci membri ai conducerii voteaza unanim s-o deschida mai devreme. De asemenea, in contractul de cumparare se prevazuse inceperea prospectarii pietei de desfacere europene in primavara anului 1992, unde divizia din Romania urma sa-si desfaca produsele.
Dupa achizitionarea licentei VICOR, firma isi incepe efectiv activitatea in februarie 1992. Catre sfarsitul anului 1992, MEGAPOWER avea deja dezvoltata prima linie de produse si era in plin proces de marketare. Firma avea 54 de angajati si avea aprobarea agentiilor pentru siguranta in functionare. Din pacate, in aceeasi perioada, cateva evenimente nefericite aveau sa pecetluiasca soarta tragica a firmei. Robert Deutsch, care functiona ca vicepresedinte pentru afaceri internationale cu un salariu de 10.000 de dolari pe luna, a refuzat sa indeplineasca dispozitiile conducerii si nu s-a prezentat la serviciu nici macar o zi. Managementul american a cerut eliberarea sa din functie, fapt ce a declansat un razboi total intre partea romana, condusa de ministrul Baltac si partea americana. In vara anului 1992, partea romana a cerut sa se foloseasca o parte din fondurile firmei pentru diverse plati in Germania (nici o legatura cu firma) si sa se cumpere echipamente electronice pentru IIRUC SA. Managementul american a inceput sa primeasca nenumarate faxuri de la domnii Baltac, Deutsch si Moldovan continand amenintari si insulte. Actiunea de prospectare a pietii europene in folosul diviziei din Romania este anulata de catre ministrul Vasile Baltac. Intregul personal al firmei este stupefiat de aceasta situatie nemaiintalnita: ministrul roman insarcinat cu activitatea firmei in Romania se opune fara motiv la o actiune esentiala pentru viitorul firmei. Acesta este primul semn pentru managementul american ca partea romana avea alte planuri cu firma MEGAPOWER.
Nu mult mai tarziu, o serie de evenimente stranii incep sa se petreaca. Proaspatul sosit in consiliul de directori in toamna lui 1992, ministrul de Finante, Florin Georgescu, cere imediat deschiderea diviziei europene si hotaraste plasarea a cinci milioane de dolari din fondurile firmei intr-un cont separat controlat de catre investitorul roman. Acest fapt conduce imediat la pierderea credibilitatii firmei in mod oficial: firma de auditori Ernst&Young retrage imediat calificativul de credibilitate (“on going concern”). Firmele doritoare de a folosi sursa MEGAPOWER (Tektronix, HP si altele) refuza sa angajeze comenzi din cauza lipsei de “on going concern”. La inceputul anului 1993, firma nu isi poate plati obligatiile de licenta deoarece ministrul Florin Georgescu vrea sa deschida divizia europeana in schimbul eliberarii de fonduri pentru functionare. Ministrul Vasile Baltac cere sa fiu inlaturat de la firma. Conflictul se agraveaza prin pregatirea unei actiuni de judecata de catre managementul firmei in scopul prezervarii existentei firmei. Subit, ministrii Georgescu si Baltac demisioneaza. Sunt inlocuiti de functionari superiori de la MF (consilierul Alexandru Iordachescu) si de la MI (directorul Iancu Dumitrescu). O comisie de audit de la MF condusa de Alexandru Iordachescu este trimisa la firma. Angajatii romani de la firma sunt amenintati cu confiscarea averilor din tara si revocarea vizei de lucru, si li se cere imediat sa se reintoarca in Romania. La cererea partii romane, doi dintre ei sunt concediati ilegal, fapt ce conduce la o actiune de judecata castigata de catre cei concediati. In aceste conditii, conducerea departamentului de inginerie isi da demisia. Situatia instabila a firmei devine publica in comunitatea industriala din SUA. Nici una dintre marile firme utilizatoare de surse nu mai doresc sa considere MEGAPOWER ca un potential furnizor. Treptat, alti angajati de valoare parasesc firma. Devine evident ca o actiune de refinantare este necesara. Firma ACMA din Singapore este dispusa sa investeasca 3,5 milioane de dolari daca va imparti controlul firmei cu partea romana. Partea romana refuza sa cedeze controlul absolut al firmei. Ca urmare, MEGAPOWER falimenteaza la inceputul anului 1994 si intra sub protectia Capitolului 11 al legii federale de faliment a SUA.
Guvernul Vacaroiu, prin Hotararea de Guvern din 6 mai 1994, deleaga Ministerul de Finante si BANCOREX sa recapitalizeze firma. Ca urmare, recapitalizarea se face printr-o firma fantoma, CONFIDENTIA, care achizitioneaza pachetul majoritar de actiuni. Devine evident ca domnul Alexandru Iordachescu nu are nici cea mai simpla idee cum sa recupereze firma din situatia de faliment. Politica de conducere a domnului Iordachescu era sa numere bucatile de hartie de la Xerox si sa scrie rapoarte zilnice ministrului Georgescu. Dovezi de necontestat ca MEGAPOWER este mentinuta in viata numai pentru alte scopuri ma determina sa informez Guvernul Romaniei si conducerea BANCOREX despre situatia firmei.
Imediat, ministrul Florin Georgescu cere bordului de directori sa fiu eliberat din functia de presedinte. Dupa plecarea mea de la firma, in octombrie 1994, fostii angajati ai firmei mi-au adus la cunostinta ca noii directori generali, George Popescu si apoi Grigore Maimut nu au facut altceva decat sa continue activitatea domnului Iordachescu, la salarii de peste 100.000 dolari pe an. Recent am aflat ca firma nu mai are sediu, dar ca este inca inregistrata. Ultimii ingineri si muncitori (patru la numar) nu au fost platiti pentru ultimele trei luni de lucru prestate la inceputul acestui an. O actiune legala este in plina desfasurare la departamentul Muncii al Statului California. Este foarte probabil ca firma sau actionarii principali sa plateasca amenzi importante“.

Instrumentarea cazului Megapower

Dosarul a fost ingropat dupa trei ani, din lipsa de dovezi impotriva acuzatilor si pentru ca nu s-a identificat traseul final al celor 12 milioane de dolari cu care statul roman a fost prejudiciat.
Toate personajele citate mai sus au fost implicate direct in afacerea Megapower, insa singurul care a fost trimis in judecata de procurorul Ponta si condamnat la 10 ani de inchisoare cu executare a fost directorul IIRUC SA, Cornel Moldovan., cel care a trasferat banii catre partenerii americani.
Directorul SIE Catalin Harnagea avea informatii despre afacere, SRI a preluat documentele, iar cativa ofiteri superiori de Politie au reusit sa copieze o parte din documente.

Galerie foto




Trimiteți un comentariu